selecție

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. sélection, lat. selectio)

1. alegere de persoane sau lucruri după un anumit criteriu și cu un anumit scop; selecționare.
2. (lingv.) operație prin care sunt alese unități din axa paradigmatică.
3. (biol.) proces natural ori provocat care favorizează supraviețuirea sau înmulțirea preferențială a anumitor indivizi.
4. ~ naturală = supraviețuirea și continua evoluție a speciilor animale și vegetale cu o mai mare putere de adaptare la mediu și dispariția celor mai puțin dotate; ~ artificială = metodă de ameliorare a speciilor animale și vegetale în selecționarea în vederea reproducției a indivizilor care întrunesc cele mai multe calități biologice.
5. (mat.) orice mulțime finită de elemente observate.
6. (stat.) parte selectată dintr-o colectivitate spre a servi la o cercetare selectivă.
7. operație de alegere efectuată de un selector telefonic pentru a asigura legătura între doi abonați ai unei centrale automate.

selecție

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT selectio
2. FR sélection
3. EN seletion
4. DE Selektion; Auslese
5. RU выбор; селекция; отбор
6. HU szelekció, kiválogatás

alegere; selecție

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT electio; selectio
2. FR choix
3. EN choice
4. DE Auswahl; Selektion; Auslese; Zuchtwahl
5. RU выбор
6. HU választás, válogatás; kiválasztás, kiválasztódás

preselecție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. présélection)

1. preselecționare.
2. operație de căutare a unui selector într-o instalație telefonică automată.
3. operație preliminară care permite în unele cutii de viteză determinarea unei combinații alese dinainte.

selecție naturală

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT selectio naturalis
2. FR sélection naturelle
3. EN natural selection
4. DE natürliche Auslese; natürliche Zuchtwahl
5. RU естественнaя селекция
6. HU természetes kiválasztódás

darwinism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. darwinisme)

1. concepție evoluționistă potrivit căreia speciile animale și vegetale se transformă treptat unele în altele ca urmare a interacțiunii dintre variabilitate, ereditate, suprapopulație, lupta pentru existență și selecția naturală.
2. ~ social = concepție sociologică din a doua jumătate a sec. XIX care extinde legile biologice ale luptei pentru existență și ale selecției naturale la viața socială.

ecotip

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. écotype)

1. biotip adaptat, prin acțiunea selecției în anumite condiții de mediu.

eșantion

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. échantillon)

1. porțiune, cantitate dintr-un produs, dintr-o marfă etc., detașată, prin selecție; montră.
2. parte reprezentativă (statistic) a unei populații.
3. (radio) impuls foarte scurt care definește semnalul din care provine la un moment dat.

florilegiu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. florilegio, fr. florilège)

1. culegere de extrase literare; antologie.
2. selecție de lucruri remarcabile.

miciurinism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (Miciurin, n. pr. + -ism)

1. teorie elaborată de V. Miciurin, care se referă la metodele de hibridare artificială, de educare dirijată și de selecție artificială a organismelor.

miciurinist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (Miciurin + -ist)

1. I. referitor la miciurinism, propriu miciurinismului (teorie care, contestând principiile genetice ale lui Gregor Mendel, se referă la metodele de hibridizare artificială, de educare dirijată și de selecție artificială a organismelor).
2. care se întemeiază pe miciurinism; (rar) miciurinian.
3. legat de savantul sovietic Ivan Vladimirovici Miciurin, de opera sa, de teoriile sale.
4. II. adept al miciurinismului; miciurinian.