Rezultate principale (Semicerc.):
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (după fr. demi-cercle)
1. (geometrie) jumătate de cerc, mărginită de un diametru; formă semicirculară.
2. (geometrie) arc de cerc subînscris de un diametru.
3. figură sau obiect în formă de semicerc.
4. (sport) linie care trasează și limitează o suprafață semicirculară privilegiată de reguli speciale de joc (la baschet, handbal etc.).
5. şir de fiinţe, lucruri etc. aşezate în semicerc; linie arcuită.
6. hemiciclu.
Rezultate secundare (Semicerc.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. bayou)
1. canal ce traversează terenurile mlăştinoase.
2. lac în formă de semicerc pe bucla unui meandru.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. circonflexe, lat. circumflexus)
1. curbat în semicerc, arcuit.
2. accent ~ = semn diacritic ( ^ ), specific limbii franceze, care marchează vocalele lungi urmate de o consoană (vocală) dispărută ulterior.
3. (despre artere, vene, nervi) care înconjură, care are un traiect răsucit.
4. (despre plante) cu ramurile curbate în jos.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. courbure)
1. îndoitură în formă de arc, arcuire; locul îndoiturii.
2. regiune muntoasă, deluroasă în formă de semicerc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. éventail)
1. obiect (semicircular) din hârtie, pene etc., cu care îşi fac vânt femeile.
2. în ~ = în forma unor raze care se răspândesc dintr-un punct în semicerc.
3. (fig.) ansamblu de lucrări diverse ale aceleiaşi categorii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. exedra, fr. exédre)
1. loc de reuniune în termele și casele romane.
2. anexă în formă de semicerc a unei construcții, care are în interior scaune de-a lungul zidului.
3. bancă semicirculară, din piatră, în partea de răsărit a absidei, în bisericile catolice.
4. construcție în semicerc, într-un parc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. feston, it. festone)
1. broderie în formă de mici semicercuri pe marginea unui obiect de pânză.
2. motiv decorativ care imită o astfel de broderie.
3. ghirlandă de cute periglaciare sau tectonice.