selenodont, -ă
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (fr. sélénodonte/s/)
Etimologie: (fr. sélénodonte/s/)
1. adj. (despre molarii rumegătoarelor) care prezintă în stadiul adult încrețituri semilunare orientate longitudinal spre suprafața coroanei.
2. s. n. pl. subordin de mamifere paricopitate rumegătoare: girafa, cămila și lama.