Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ambivalence)
1. existenţa concomitentă a două semnificaţii sau aspecte radical diferite.
2. stare psihologică a unui individ care denotă în acelaşi timp tendinţe şi trăiri contradictorii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. antiroman)
1. gen de roman care îşi propune să reflecte realitatea nudă, fără semnificaţii.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. componentiel)
1. (lingv.) analiză ~ă = metodă de analiză semantică bazată pe descompunerea semnificaţiilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. contenu)
1. ceea ce încape într-un spaţiu limitat, într-un recipient.
2. (fil.) totalitatea elementelor constitutive esenţiale care caracterizează şi condiţionează existenţa şi schimbarea unui obiect sau fenomen.
3. (log.) totalitatea notelor esenţiale ale unei noţiuni; comprehensiune (2).
4. fondul de idei şi afectiv, semnificaţiile, mesajul unei opere de artă.
5. cuprinsul unei cărţi, reviste etc.; sumar.
6. (inform.) datele dintr-o celulă a unei maşini de calculat.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. définition, lat. definitio)
1. operaţie logică prin care se determină conţinutul unei noţiuni, notele ei esenţiale, indicându-se genul proxim şi diferenţa specifică, sau se precizează înţelesul unui cuvânt ori simbol; propoziţie prin care se exprimă această determinare.
2. formulă care dă sensul (semnificațiile) unui cuvânt, al unei expresii și care își propune să fie sinonim cu ceea ce este definit.
3. prin ~ = prin însăşi natura lucrurilor.
4. (telecom.) mărime care caracterizează gradul de finețe al unei imagini de televiziune, exprimată în număr de linii; liniatură, rezoluția imaginii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (descriptiv + -ism)
1. manierism literar care acordă o importanţă exagerată amănuntelor descriptive, nesugestive.
2. sistem de critică literară care, în loc de a se pronunţa asupra semnificaţiilor şi valorii operelor, se mărgineşte la o descriere a acestora.
3. curent în structuralismul lingvistic american care foloseşte metode mecaniciste de descriere a limbilor din punct de vedere formal şi fiziologic, fără cercetarea dezvoltării lor istorice.