Rezultate principale (Sensibilitate,):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. sensibilité, lat. sensibilitas)
1. proprietate a organismelor animale de a simți, de a percepe prin simțuri tot ceea ce vine din afară.
2. calitate a materialelor fotografice de a fi sensibile.
3. însușirea de a fi foarte simțitor; afectivitate, emotivitate.
5. predispoziție a organismelor la diferite boli.
6. însușire a unui instrument sau aparat de a fi sensibil.
7. (chim.) mărime a concentrației unei soluții, în substanța de analizat, care produce, în timpul unei reacții de recunoaștere, un efect la pragul percepției senzoriale.
8. viteza cu care reacționează o emulsie fotosensibilă pentru a se obține o anumită înnegrire a argintului în funcție de cantitatea de lumină recepționată.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT sensibilitas; receptivitas
2. FR sensibilité; susceptibilité; réceptivité
3. EN sensitivity; sensibility; susceptibility; receptivity
4. DE Sensibilität; Empfindlichkeit; Rezeptivität
5. RU восприимчивость; чувствительность
6. HU érzékenység, fogékonyság
Rezultate secundare (Sensibilitate,):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. barosensibilité, engl. barosensitivity)
1. sensibilitate la modificările presiunii arteriale.
2. sensibilitate la variația presiunii atmosferice la anumiți indivizi, observabilă și la anumite animale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chémo-sensibilité)
1. sensibilitate la excitanţi chimici.
Parte de vorbire: s.
Origine: ( fr. photosensibilité)
2. sensibilitate mărită a organismului faţă de radiaţiile actinice ale spectrului solar.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hypersensibilité)
1. însuşirea de a fi hipersensibil.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hyposensibilité)
1. însuşirea de a fi hiposensibil; hipoestezie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. insensibilité, lat. insensibilitas)
1. lipsă de sensibilitate fizică; nesimțire.
2. lipsă de sensibilitate psihică; lipsă de interes față de tot; fără sensibilitate sufletească; nepăsare; impasibilitate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. affectivité)
1. ansamblu al proceselor afective.
2. comportare emotivă; sensibilitate sufletească.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (germ. Algesie)
1. (med.) sensibilitate dureroasă; algie.
2. (NOTĂ) deși se referă de obicei la senzații de durere de intensitate normală, care nu sunt legate de anumite patologii, termenul este uneori folosit pentru a se referi la hiperalgezie.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. algésimètre)
1. (med.) dispozitiv pentru măsurarea pragului de sensibilitate la durere a diferitelor părți ale corpului; algeziometru, algometru.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anesthésimètre)
1. aparat pentru măsurarea cantităţii de anestezic inhalat.
2. aparat cu care se apreciază gradul de insensibilitate într-o regiune a corpului.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. anodynie)
1. (med.) insensibilitate la durere, lipsă a durerii (păstrând însă celelalte sensibilități: tactilă, termică).
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. anomaloscope)
1. aparat pentru măsurarea defectelor de sensibilitate cromatică.