Rezultate principale (Senzaţie.):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. sensation, lat. sensatio)
1. reflectare nemijlocită a unor însușiri izolate ale obiectelor și ale fenomenelor lumii materiale ca urmare a acțiunii lor asupra organelor de simț; denumire generică pentru diverse forme ale cunoașterii senzoriale.
3. a avea ~a că... = a simți, a i se părea că...
4. impresie puternică provocată de cineva sau de ceva într-o colectivitate.
5. eveniment, știre care provoacă o impresie foarte puternică.
6. de ~ = senzațional; a face ~ = a produce o impresie foarte puternică.
Rezultate secundare (Senzaţie.):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acanthesthésie)
1. tulburare a sensibilităţii tactile constând în senzaţia de furnicare, de înţepături.
2. senzație de înțepături, fără să existe vreun stimul funcțional.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acorie, cf. gr. koros, saţietate)
1. lipsa senzaţiei de saţietate la masă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acrostéalgie)
1. (med.) senzație dureroasă la oasele extremităților.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acouphène)
1. senzaţie auditivă patologică, prin zgomote, vâjâituri în urechi, fără un sistem extern; tinitus.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adipsie)
1. lipsă totală a senzaţiei de sete.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. agacer)
1. a provoca o senzație iritantă și în general neplăcută prin insistență; a plictisi cu insistențele; a enerva, a irita, a exaspera.