Dictionar

Rezultate principale (Separaţie):

Separaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. séparation, lat. separatio)

1. separare.

2. (jur.) ~ de bunuri = regim matrimonial în unele state, prin păstrarea de către femeie a liberei dispuneri asupra bunurilor sale aduse în căsătorie; ~a puterilor = principiu fundamental de organizare a statului, potrivit căruia în acesta acționează trei puteri: legislativă, executivă și judecătorească, exercitate de organe diferite, cu drept de control reciproc.


Rezultate secundare (Separaţie):

Colet 2

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. collet)

1. linie de separaţie între rădăcina unui dinte şi coroana sa.

2. zonă de trecere între tulpina şi rădăcina unei plante; col1 (2).


Front 1

Parte de vorbire: s. n.
Origine: (fr. front)

1. teritoriu pe care se poartă luptele într-un război.

2. grupare operativ-strategică constituită din forțe militare numeroase, sub o comandă unică, destinată ducerii unor operații de amploare.

3. formație de militari, sportivi etc. în linie.

4. (fig.) grup organizat de oameni în vederea unei lupte comune.

5. (arhit.) fațata principală a unei clădiri, latura dinspre stradă a unei parcele.

6. perete în care se execută tăierea rocilor sau a minereurilor.

7. ~ de lucru = existența condițiilor pentru ca echipele specializate de lucrători să-și poată desfășura activitatea de execuție.

8. (met.) zonă de separație a două mase de aer cu proprietăți diferite.

9. (fiz.) ~ de undă = totalitatea punctelor până la care ajunge o oscilație la un moment dat.

10. (herald.) centrul părții superioare a unui scut.


Izohelie

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Isohelie)

1. procedeu fotografic de separaţie a tonurilor, constând în a face, pornind de la negativul original, două noi negative, dintre care unul conţine detaliile luminilor celor mai înalte, iar al doilea pe ale celor mai profunde.


Plot

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. plot)

1. mică piesă metalică montată pe un corp din material izolant şi legată la un circuit electric.

2. placă turnantă la încrucişarea unei căi ferate de mină.

3. suprafaţă de separaţie între două formaţiuni geologice.


Sciziune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. scission, lat. scissio)

1. separaţie, despărţire, dezbinare intervenită într-un grup, într-o organizaţie care anterior era bine închegată.


Soluţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. solution, lat. solutio)

1. amestec omogen din doi sau mai mulți componenți.

2. (mat.) rezolvare a unei probleme, a unei ecuații sau a unui sistem de ecuații.

3. rezolvare a unei situații, a unei dificultăți.

4. ~ de continuitate = întrerupere în desfășurarea normală a unui fenomen ori proces; (med.) separație a țesuturilor care în mod normal sunt în continuare; tăietură, incizie.