Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. serpentine, germ. Serpentin)
1. silicat natural hidratat de magneziu, prin alterarea olivinei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. serpentin, germ. Serpentine)
1. traseu şerpuit al unui drum în pantă.
2. fâşie îngustă de hârtie colorată, care se desfăşoară în spirală când este aruncată la distanţă.
3. tub îndoit în formă de spirală, de elice etc., ca schimbător sau radiator de căldură.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. serpentinite)
1. rocă metamorfică bogată în serpentin.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. serpentinisation)
1. transformare în serpentin a mine-ralelor sau a rocilor bogate în magneziu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. boucle)
1. şuviţă de păr răsucită; cârlionţ, zuluf.
2. parte a ochiului unui fir în timpul tricotării.
3. curbă la racordarea aliniamentelor unei serpentine.
4. cotitură a unui curs de apă.
5. parte dintr-un cablu, dintr-o conductă etc. având forma unei porţiuni dintr-o curbă închisă.
6. (inform.) secvenţă din instrucţiunile unui program care se execută de mai multe ori până se satisfac anumite condiţii.
7. (cib.) suită de efecte în care ultimul corespunde celui dintâi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. serpentinite)
1. rocă metamorfică bogată în serpentin.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. serpentinisation)
1. transformare în serpentin a mine-ralelor sau a rocilor bogate în magneziu.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR serpentin; ondulé; sinueux; flexueux
3. EN serpiform; serpentine; sinuous; tortuous
4. DE schlängelig; geschlängelt; gebeugt
5. RU змеевидный; волнистый; извилистый
6. HU kígyózó, hajlongó, hullámos
Parte de vorbire: s.f. (rar)
Origine: (cârje + -oaie)
1. cotitură a unui drum; serpentină.