Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. amariner)
1. a instrui echipajul unei nave pentru serviciul la bord; a obișnui cu meseria de marinar sau, mai general, a obișnui cu marea; a amariniza.
Parte de vorbire: s.
Origine: (amer. break)
1. comandă dată luptătorilor la box sau la catch să se despartă, să înceteze lupta corp la corp.
2. (tenis) ghem câştigat de un jucător pe serviciul adversarului.
3. (jaz) improvizaţie melodică sau ritmică la finele unei fraze, când se întrerupe acompaniamentul ritmic şi cântă numai solistul.
4. dans acrobatic bazat pe mişcări sacadate, având puncte comune cu gimnastica acrobatică şi cu pantomina.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. camériste, sp. camerista)
1. (desuet) femeie care se afla în serviciul personal al unei doamne.
2. (hotelărie) angajată responsabilă cu facerea patului și curățenia camerei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după lat. cantilare, a fredona)
1. formă a serviciului religios, psalmodiere a liniei melodice, în care predomină recitativele şi recitările.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cathédrale)
1. biserică (mare) în care oficiază serviciul religios un (arhi)episcop.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. célébrant)
1. preot (catolic) care oficiază serviciul divin.