Dictionar

seră

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. serre)

1. încăpere special amenajată pentru adăpostirea și cultivarea plantelor care nu suportă frigul.
 

drosera

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. drosera)

1. plantă insectivoră, care trăiește prin mlaștini.
 

insera

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. insérer, lat. inserare)

1. a introduce, a include ca adaos într-un text, într-un șir de numere, ca informație într-un ziar sau ca material în masa altui material.
2. (tehn.) a fixa o piesă într-un locaș din interiorul altei piese.
 

reinsera

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (re- + insera, cf. fr. réinsérer)

1. a insera ceva din nou undeva.
2. a asigura o nouă integrare socială unei persoane cu handicap sau unui fost deținut.
 

serac

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. sérac)

1. turn de gheață, proeminență rezultată din intersectarea crăpăturilor din cuprinsul ghețarilor.
 

seradela

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. serradella, fr. serradelle)

1. plantă din familia leguminoaselor, cu tulpina subțire, înaltă și cu frunze compuse.
 

seraf

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (it. serafo, germ. Seraph)

1. (religie) înger, aparținând conform tradiției creștine primei ierarhii a îngerilor; serafim.
 

angelic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. angélique, lat. angelicus)

1. îngeresc, (ca) de înger.
2. (fig.) serafic, nobil, pur.
 

bal (1)

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. bal)

1. reuniune cu dans organizată într-un local special pregătit.
2. a deschide ~ul = a face primul dans pentru a marca începutul unei serate.
 

caldarium

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat., fr. caldarium)

1. încăpere de baie cu aer și apă caldă, în termele romane.
2. seră caldă.
 

cașerare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (după fr. cacher)

1. lipirea unui strat de hârtie, a unui celuloid etc. pe un carton pentru a-i da aspect mai frumos; cașerat.
 

cașerat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. cacher)

1. lipire pe un carton a unei hârtii de calitate superioară, a unei coli de celuloid etc. pentru a-i da un aspect mai frumos; cașerare.
 

caulicul

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. coulicule)

1. tulpiniță a embrionului, pe care sunt inserate cotiledoanele.