Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. saisir)
1. tr. a pătrunde cu mintea, a pricepe, a înţelege; a observa, a descoperi.
2. a înştiinţa o autoritate despre un caz care trebuie luat în cercetare; a se adresa justiţiei.
3. refl. a lua cunoştinţă, a ţine seamă (de ceva).
Parte de vorbire: vb.
Origine: (auto1- + sesiza)
1. refl. a se sesiza din oficiu.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. dessaisir)
1. refl. (despre instanţe) a refuza să se ocupe de rezolvarea unei cauze.
2. tr. a lua (fără voie) cuiva o sarcină.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. saisissable)
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. saisissant)
1. surprinzător, mişcător; impresionant, frapant.
Parte de vorbire: s.
Origine: (sesiza)
1. acţiunea de a sesiza; încunoştiinţare, aviz.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (auto1- + sesiza)
1. refl. a se sesiza din oficiu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (balzacian + -ism)
1. ceea ce este specific operei balzaciene, care configurează un vast şi viguros tablou al societăţii franceze sub Restauraţie, sesizând raporturile social-economice existente în cadrul capitalismului premonopolist.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. constater, it. constatare)
1. a stabili realitatea, adevărul unui fapt, starea unui lucru; a remarca, a sesiza.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. correction, lat. correctio)
1. corectare a unui calcul, a tirului etc.
2. cantitate care trebuie adăugată sau sesizată din indicaţiile date de un instrument de măsurat pentru a compensa erorile.
3. epanortoză.
4. pedeapsă corporală aplicată unui vinovat; bătaie.
5. casă de ~ = loc unde îşi execută pedeapsa infractorii minori.
Parte de vorbire: s.
Origine: (denega)
2. (jur.) ~ de dreptate = refuzul nejustificat al unei instanţe judecătoreşti de a soluţiona o pricină cu care a fost sesizată.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. déport)
1. (fin.) diferenţă în minus între cursul la termen al unei valute şi cel la vedere al acesteia pe aceeaşi piaţă valutară.
2. (jur.) act de recuzare sau de desesizare.