Dictionar

seston

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. seston)

1. totalitatea organismelor vii și moarte care plutesc sau înoată în mediul acvatic.
 

abioseston

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abioseston)

1. (biologie) mulțimea particulelor detritice suspendate în apă (sărată sau dulce); totalitatea componentelor moarte dintr-un seston; seston abiotic; tripton.
 

bioseston

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bioseston)

1. totalitatea componentelor vii dintr-un seston.
 

macroseston

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. macroseston)

1. seston cu organisme de dimensiuni mai mari.
 

mezoseston

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. mésoseston)

1. seston cuprinzând organisme de dimensiuni mijlocii.
 

microseston

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. microseston)

1. seston cuprinzând organisme de dimensiuni microscopice.
 

SESTONO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (gr. seston „ciur, sită”)

1. „seston”.
 

abioseston

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abioseston)

1. (biologie) mulțimea particulelor detritice suspendate în apă (sărată sau dulce); totalitatea componentelor moarte dintr-un seston; seston abiotic; tripton.
 

bioseston

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bioseston)

1. totalitatea componentelor vii dintr-un seston.
 

macroseston

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. macroseston)

1. seston cu organisme de dimensiuni mai mari.
 

mezoseston

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. mésoseston)

1. seston cuprinzând organisme de dimensiuni mijlocii.
 

microseston

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. microseston)

1. seston cuprinzând organisme de dimensiuni microscopice.
 

sestonologie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. sestonologie)

1. disciplină care se ocupă cu studiul științific al sestonului.