Dictionar

Rezultate principale (Sezon;):

Sezon

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. saison)

1. anotimp.

2. perioadă a anului caracterizată prin apariţia anumitor fenomene sau printr-o intensă activitate în anumite domenii ori favorabilă pentru anumite acţiuni.

3. de ~ = propriu unui anumit sezon; (fig.) de actualitate.


Rezultate secundare (Sezon;):

Extrasezon

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. hors-saison)

1. timpul din afara unui sezon; perioadă în care afluenţa turiştilor este scăzută, aceştia beneficiind de preţ redus la cazare (şi la transport).


Sezonal, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (sezon + -al)

1. care este specific, care corespunde unui sezon; sezonier.

2. care are loc doar într-un anumit sezon; sezonier.

3. care durează doar un sezon, doar o parte a anului; sezonier.


Sezonalitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. saisonalité)

1. însuşirea a ceea ce este sezonal.

2. dependenţa izbucnirilor epidemice de factorul anotimp.


Sezonier, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. saisonnier)

1. I. care ține de un anumit sezon și durează cât sezonul, privitor la un anumit sezon; potrivit pentru un anumit sezon; sezonal.

2. personal ~ = personal recrutat pentru un sezon (în turism, alimentație publică).

3. muncitor ~ = muncitor angajat pe un sezon pentru anumite munci, cel mai adesea agricole.

4. II. lucrător angajat pentru un sezon.

5. muncitor care prestează munci sezoniere din loc în loc, adesea munci agricole sau servicii turistice.


Sezonist, -ă

Parte de vorbire: s.
Origine: (sezon + -ist)

1. cel care face cură la o staţiune balneoclimaterică.


Ciclomorfoză

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. cyclomorphosis)

1. totalitatea modificărilor morfologice pe care le suferă un organism în cursul dezvoltării sale ontogenetice.

2. schimbări sezoniere.


Climogramă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. climogramme)

1. grafic care reprezintă fluctuațiile sezoniere concomitente a doi parametri climatici: precipitațiile și temperatura; climadiagramă.


Defoliaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. défoliation)

1. căderea frunzelor, înainte de sezonul obișnuit; distrugerea frunzelor copacilor și a plantelor folosind defoliante; defoliere.

2. (var.) defoliațiune.


Diapauză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. diapause)

1. sistare sezonieră a funcţiilor vitale la insecte, pentru a supravieţui unor condiţii nefavorabile de existenţă.


Dressing

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl. dressing)

1. încăpere mică pentru haine; vestiar.

2. sos rece pe bază de vinegretă sau maioneză, folosit pentru asezonarea salatelor.


Efemer 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. éphémère)

1. adj. de scurtă durată, vremelnic, trecător.

2. (despre plante, animale) cu perioadă de dezvoltare scurtă, în decursul unui sezon de vegetaţie.

3. s. f. pl. insecte efemeride.