Dictionar

 
 
 

anaciclic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anacyclique)

1. (despre versuri) cu sens citit de la început sau de la sfârșit.
 
 

anecdotă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anecdote, gr. anekdota)

1. fapt puțin cunoscut din viața particulară a unei personalități.
2. scurtă povestire hazlie, spirituală, cu un sfârșit deosebit, neașteptat.