Dictionar

Cercosporioza sau pătarea roşie a frunzelor de sfeclă

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT Cercospora beticola

2. FR cercosporose de la betterave; taches foliaires de la betterave

3. EN cercospora leaf spot of beet

4. DE Cercospora-Blattfleckenkrankheit der roten Rübe

5. RU церкоспороз свёклы; церкоспорознaя пятнистость свёклы

6. HU cékla mikovelloziellás (cerkospórás) levélfoltossága, penészfoltossága

înnegrirea şi putrezirea germenilor şi plantulelor de sfeclă

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT Complexus (fungi div.)

2. FR pied noir de la betterave; fonte des semis de la betterave

3. EN black leg of beet; damping-off of beet

4. DE Wurzelbrand der roten Rüben; Schwarzbeinigkeit der roten Rüben

5. RU rрибной корнеед свёклы; „черная ножка” свёклы

6. HU céklanövénykék feketedése és rothadása

Pătarea frunzelor de sfeclă

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT Pleospora betae

2. FR taches foliaires zonales de la betterave

3. EN zonate leaf spot of beet; black leg of beet

4. DE zonale blattfleckenkrankheit der rüben

5. RU зонaльнaя пятнистость свёклы; фомоз свёклы

6. HU cukorrépa fómás levélfoltossága és gyökérfekélye

Betaină

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bétaïne)

1. substanţă, derivat al glicocolului, din sfecla de zahăr.

Decoleta

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. décolleter)

1. a tăia (la strung) un material în formă de bare succesive.

2. a îndepărta coletul2 împreună cu frunzele la sfeclă, la recoltarea rădăcinilor.

Difuzor 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. diffuseur)

1. aparat destinat reproducerii sunetelor, care transformă variaţiile energiei electrice în energie acustică şi care intră în componenţa radioreceptoarelor, televizoarelor, a instalaţiilor de amplificare etc; hautparlor.

2. porţiune de conductă a cărei secţiune transversală creşte în sensul curgerii fluidului.

3. parte a unui carburator cu explozie unde se produce pulverizarea combustibilului.

4. aparat pentru extragerea zahărului din sfeclă, a taninului din stejar etc.

Dislocator

Parte de vorbire: s.
Origine: (disloca + -tor)

1. unealtă agricolă cu ajutorul căreia se dislocă din sol rădăcinile de morcov, sfeclă etc.

Glutamic

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. glutamique)

1. acid ~ = aminoacid care se găseşte în melasa din sfeclă, în muşchi, ţesuturi organice etc., folosit în medicină ca tonic al sistemului nervos central.

Lacază

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. laccaşe)

1. enzimă din sfeclă, ciuperci, fructe etc.