Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. sphérique, lat. sphaericus)
1. de forma unei sfere; globular, sferiform, (rar) sferular, (înv.) sfericesc.
2. (geometrie) referitor la sferă.
3. (geom.) triunghi ~ = partea de la suprafața unei sfere, limitată de trei arce de cercuri mari.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. sphéricité)
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acrocyste)
1. chist sferic, gelatinos, la maturaţia celulelor generative.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aérogène)
1. produs prin intermediul aerului atmosferic.
3. (despre bacterii) care descompune substanţe solide sau lichide în suprafeţe gazoase.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aéroion)
1. ion atmosferic prin descărcări electrice, evaporări ale apei etc.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. aéromorphose)
1. (biol.) totalitatea modificărilor morfoanatomice sub acţiunea factorilor atmosferici.
2. acţiunea morfogenetică a aerului asupra dezvoltării organelor (ex. plantele amfibii).
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (engl. aeropathy)
1. (med.) stare patologică provocată de schimbările presiunii atmosferice; boală cauzată de modificarea presiunii atmosferice.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (germ. Aeroplankton)
1. planctonul din aerul atmosferic.
2. ansamblul organismelor microscopice vii care plutesc în aer.