Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aulique, lat. aulicus)
1. de curte; rafinat, elegant.
2. consiliu ~ = tribunal suprem în Imperiul Romano-German; consilier ~ - sfetnic la curtea Habsburgilor.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. conseiller)
1. persoană care dă opinii și recomandări; sfătuitor, sfetnic.
2. persoană a cărei funcție este de a ghida sau asista altă persoană în anumite domenii.
3. specialist care rezolvă problemele deosebite dintr-un anumit domeniu.
4. titlu al unor funcţionari din înaltele instanţe de judecată sau de verificare.