redundant, -ă
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (engl. redundant, fr. redondant)
Etimologie: (engl. redundant, fr. redondant)
1. referitor la redundanță, care prezintă redundanță.
2. (despre un text) care se caracterizează prin dezvoltări excesive, repetitive, formule bombastice.
3. (despre stil) care abundă în (ceva); încărcat; plin de emfază, sforăitor.
4. (inform.) care conține informații identice în mai multe părți ale aceluiași sistem de informații.