Parte de vorbire: adj.
Origine: (sidef + -iu)
1. de culoarea sidefului, ca sideful; alb-lucios, (rar) sidefos.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anauxite)
1. mineral cristalizat, de culoare albă, cu luciu sidefiu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. haliotis)
1. moluscă gasteropodă marină, având cochilia plată, cu interiorul sidefiu.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. ténosite)
1. (med.) inflamația unui tendon (țesut conjunctiv fibros, alb-sidefiu, rezistent, care leagă mușchii de oase); tendinită.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (sidef + -os)
1. de culoarea sidefului, ca sideful; sidefiu.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (alb + lucios)
1. sidefiu.