Dictionar

Rezultate secundare (Sihastru;):

Anahoret, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. anachorète, lat. anachoreta)

1. religios care duce, retras în singurătate, o viață de sobrietate și contemplare; eremit, pustnic, sihastru; (antonim) cenobit.

2. (prin ext.) om care trăiește departe de societate, ducând o viață austeră și virtuoasă.


Eremit

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. érémite, lat. eremita, gr. eremites)

1. cineva care trăiește singur din motive religioase; pustnic, sihastru; ermit.

2. (prin analogie) cineva care trăiește singur și se ferește de compania umană.