Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. syllabe, lat. syllaba)
1. parte dintr-un cuvânt, dintr-unul sau din mai multe foneme, care se rosteşte într-o singură emisiune a vocii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. syllabaire)
1. sistem de scriere în care fiecare simbol reprezintă nu un fonem, ci o silabă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. syllabation)
1. descompunere a cuvintelor în silabe.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amphibraque, lat. amphibrachus)
1. picior de vers format dintr-o silabă lungă (accentuată) încadrată de două scurte (neaccentuate).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amphimacre)
1. picior de vers dintr-o silabă scurtă încadrată de două lungi (neaccentuate).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anacrouse)
1. silabă neaccentuată care precedă primul picior complet al unui vers.
2. (muz.) sunet precedând primul timp tare al unei măsuri.
Parte de vorbire: s.
Origine: (anticipa)
1. faptul de a anticipa; anticipaţie.
2. (lingv.) pronunţare anticipată a unui sunet din silaba următoare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. archilochium)
1. vers antic prezentând două variante: mare ~ = vers din patru dactili (sau spondei) şi trei trohei; mic ~ = vers din trei picioare, cu doi dactili şi o silabă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. bacchique, lat. bacchicus)
1. adj. consacrat lui Bacus; de băutură, de chef.
2. s. n. cântec de petrecere.
3. s. m. picior metric (antic) dintr-o silabă scurtă şi două lungi.