simetric

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT symmetricus
2. FR symétrique
3. EN symmetrical
4. DE symmetrisch
5. RU симметричный
6. HU szimmetrikus, részarányos

actinomorf; polisimetric

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT actinomorphus
2. FR actinomorphe; polysymétrique
3. EN actinomorphic; actinomorphous
4. DE aktinomorph; strahlig; strahlenförmig; radiärsymmetrisch
5. RU aктиноморфный; лучебежный
6. HU sugaras; sugárszerű, sugarasan részarányos

asimetric

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT asymmetricus
2. FR asymétrique
3. EN asymmetric; asymmetrical
4. DE asymmetrisch
5. RU aсимметрический
6. HU asszimetrikus, részarányos

bisimetric

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT bisymmetricus
2. FR bisymmétrique
3. EN bisymmetric
4. DE bisymmetrisch
5. RU бисимметричный
6. HU kétoldalúan részarányos

nesimetric

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (ne- + simetric)

1. care nu este simetric; lipsit de simetrie; asimetric.
2. care este neregulat, neuniform.

simetric, -ă

Parte de vorbire:  adj., adv., s.  
Etimologie: (fr. symétrique)

1. (și adv.) care prezintă simetrie.
2. (mat.) relație ~ă = relație între elementele unei mulțimi în care, dacă un anumit element este în relație cu un al doilea, acesta este în relație cu primul; funcție ~ă = funcție a mai multor variabile care nu se schimbă dacă se permută variabilele.
3. (s. f.) dreaptă sau punct așezat(ă) simetric cu altă dreaptă sau cu alt punct.

actinomorf, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. actinomorphe)

1. (despre flori) cu simetrie radială; radial simetric.
2. în formă de raze.
3. polisimetric; cu simetrie multilaterală; divizibil în două sau mai multe planuri de simetrie.

aloestezie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. alloesthésie)

1. transferare a unei senzații în regiunea corespunzătoare simetrică.

amplexare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (după fr. amplexation)

1. (med.) mod de investigare clinică prin palparea volumului a două regiuni simetrice ale corpului.

anizodontie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Anisodontie)

1. dezvoltare inegală și asimetrică a dinților omologi.

anizognat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (engl. anisognathous)

1. (med.) având maxilare de dimensiuni inegale, cel superior fiind mai lat decât cel inferior; cu maxilare asimetrice.

anizometropie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. anisométropie)

1. (med.) inegalitate în puterea de refracție a celor doi ochi ai aceluiași individ; ametropie asimetrică.