OK
X
allegretto
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. allegretto)
1.
adv.
(muz.)
mai
puțin
vioi
sau
grăbit
decât
allegro.
2.
s.
n.
parte
a
unei
sonate,
simfonii
în
acest
tempo.
allegro
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. allegro)
1.
adv.
(muz.)
repede,
vioi,
vesel.
2.
s.
n.
parte
a
unei
sonate,
simfonii
în
acest
tempo.
final, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. final, lat. finalis)
1.
adj.
de
(la)
sfârșit.
2.
care
arată
scopul.
3.
propoziție
~ă
(și
s.
f.)
=
propoziție
circumstanțială
care
exprimă
scopul
acțiunii
din
regentă;
conjuncție
~ă
=
conjuncție
care
introduce
o
propoziție
finală.
4.
s.
n.
încheiere,
sfârșit.
5.
ultima
parte
a
unui
concert,
a
unei
simfonii
etc.
6.
s.
f.
(sport)
întâlnire
care
constituie
încheierea
unei
competiții.
7.
ornament
tipografic
așezat
la
sfârșitul
unui
capitol.
8.
(muz.)
sunet
stabil
de
încheiere
în
jurul
căruia
gravitează
toate
celelalte.