acces

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. accès, lat. accessus)

1. posibilitate de a ajunge, de a pătrunde într-un anumit loc, la cineva etc.; intrare, loc pe unde se pătrunde undeva.
2. (med.) simptome care apar brusc și determină o stare acută a unei boli.
3. (fig.) izbucnire trecătoare și violentă a unei stări sufletești.
4. (inform.) proprietatea sistemelor de memorie de a permite înregistrarea și regăsirea informației.

apoplectiform, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. apoplectiforme)

1. (med.) care prezintă simptomele apoplexiei; analog cu apoplexia.

astmatiform, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. asthmatiforme)

1. (med.) care prezintă simptome de astmă; care seamănă cu astmul.

bacil

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. bacille, lat. bacillum)

1. (biologie) gen de bacterii de forma unui bastonaș mai mult sau mai puțin alungit, unele specii fiind patogene.
2. purtător de ~i = persoană care poartă germenii de contagiune a unei boli, dar fără a prezenta simptomele aparente ale acestei boli.

blefarită

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. blépharite)

1. (med.) inflamație sau infecție a marginii libere a pleoapelor care provoacă roșeață, mâncărime și simptome de ochi uscat; inflamație a pleoapelor.

ciclotimic, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. cyclothymique)

1. I. care se referă la ciclotimie.
2. II. persoană având simptomele ciclotimiei.