Dictionar

Rezultate secundare (Simte):

Abominaţiune

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abomination, lat. abominatio)

1. groază, dezgust pe care cineva îl simte pentru o persoană sau un lucru; oroare.

2. acțiune, conduită sau aspect abominabil; mârşăvie, nelegiuire, ticăloşie.

3. (rar) cultul idolilor, păgânism.


Antropopatie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anthropopathie)

1. formă de delir caracterizată prin convingerea bolnavului în propriu-i corp coexistă fiinţe umane, pe care le simte şi cărora le percepe vocea.

2. atribuirea de însuşiri şi stări afective specific umane unor obiecte, mediului înconjurător, naturii.

3. reprezentare a divinităţii, în sistemele religioase primitive, ca o fiinţă cu sentimente şi pasiuni omeneşti; antropopatism.


Aprehensiv, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. appréhensif)

1. care exprimă, trădează aprehensiune; care simte aprehensiune; timid; neîncrezător.


Aret

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arrêt)

1. poziţie a unui câine de vânătoare când simte sau vede vânatul.

2. câine de ~ = câine de vânătoare dresat pentru a aduce vânatul doborât.


Compulsiune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. compulsion)

1. tip de conduită în care individul se simte constrâns a acţiona sub efectul unei forţe interne obsesionale, ameninţat de angoasă, de culpabilitate.


Detresă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. détresse)

1. stare sufletească a cuiva care se simte părăsit în nenorocire; desperare.

2. nenorocire, stare critică.