Dictionar

Rezultate secundare (Simte):

Abominaţiune

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abomination, lat. abominatio)

1. groază, dezgust pe care cineva îl simte pentru o persoană sau un lucru; oroare.

2. acțiune, conduită sau aspect abominabil; mârşăvie, nelegiuire, ticăloşie.

3. (rar) cultul idolilor, păgânism.


Antropopatie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. anthropopathie)

1. (med.) formă de delir caracterizată prin convingerea bolnavului în propriu-i corp coexistă ființe umane, pe care le simte și cărora le percepe vocea.

2. atribuirea de însușiri și stări afective specific umane unor obiecte, mediului înconjurător, naturii.

3. reprezentare a divinității, în sistemele religioase primitive, ca o ființă cu sentimente și pasiuni omenești; antropopatism.


Anxios, -oasă

Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. anxieux)

1. (cel) care suferă de anxietate, care simte anxietate.

2. (persoană) care își face griji (sau temeri) nemotivate; (om) neliniștit, îngrijorat.


Aprehensiv, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. appréhensif)

1. care exprimă, trădează aprehensiune; care simte aprehensiune; timid; neîncrezător.


Aret

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arrêt)

1. poziţie a unui câine de vânătoare când simte sau vede vânatul.

2. câine de ~ = câine de vânătoare dresat pentru a aduce vânatul doborât.


Areta

Parte de vorbire: vb. intr.
Origine: (fr. arrêter)

1. (despre câini de vânătoare) a rămâne pe loc imediat ce zărește sau simte vânatul; a aținti, a poanta.