Parte de vorbire: s.
Origine: (auto2 +sincronizare)
1. operaţie simplificată de conectare a generatoarelor sincrone în paralele cu reţeaua.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. microphonista)
1. tehnician de sunet care asigură amplasarea şi deplasarea microfoanelor la filmări sincrone.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. synchroniser)
2. a realiza într-un film concordanţa dintre imagine şi sunet; a efectua montarea sincronă a benzii de imagine cu cea de sunet corespunzătoare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. synchroniseur)
2. ansamblu de dispozitive pentru sincronizarea automată a maşinilor sincrone.
3. dispozitiv care are rolul de a egaliza vitezele periferice ale pinioanelor cutiei de viteze.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. synchronoscope)
1. aparat care indică dacă două fenomene periodice sunt sincrone.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. slipmètre)
1. sistem pentru măsurarea mecanică a alunecării motoarelor asincrone.