anfractuos, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anfractueux)

1. adânc și cu neregularități.
2. care prezintă anfractuozități.
3. prevăzut cu cavități profunde și sinuoase.

circumvoluție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. circonvolution)

1. fiecare dintre cutele alungite și sinuoase de pe suprafața creierului; girus.
2. răsucire în spirală, rotire, învârtire.

contur

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. contour)

1. linie închisă care mărginește o suprafață, un corp, un obiect.
2. reprezentare grafică a unei astfel de linii.
3. (pl.) curbe sinuoase.

labirint 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. labyrinthe, lat. labyrinthus)

1. construcție cu foarte multe încăperi și galerii în care orientarea este dificilă.
2. grădină ornamentală din benzi înguste de arbuști.
3. dalaj meandric în unele catedrale din evul mediu, pe care credincioșii trebuiau să-l urmeze ca pe un drum de expiere.
4. joc de inteligență care cere a găsi ieșirea dintr-o rețea de linii întortocheate.
5. joc constând dintr-un cub din plastic transparent, din 64 de cămăruțe, la care unii pereți au câte un orificiu ce lasă să treacă o bilă de metal.
6. (fig.) încurcătură, încâlceală datorată unor dificultăți, unei proceduri.
7. situație încurcată, fără ieșire.
8. dispozitiv folosit în diverse instalații pentru a obliga un fluid să parcurgă un drum lung, în scopul de a-i micșora viteza.
9. parte a urechii interne, formată din cavități sinuoase.

labirintodonți

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. labyrinthodontes)

1. pl. grup de amfibieni fosili, având dinți prevăzuți cu încrețituri sinuoase complicate.

vermiculație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. vermiculation)

1. microrelief cu aspect de șănțulețe sinuoase, vermiforme, create prin acțiunea apei sau a vântului asupra unor roci.