Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. sinueux, lat. sinuosus)
1. cu sinuozităţi; cotit.
2. (fig.; despre firea, caracterul cuiva) schimbător, şovăielnic.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR sinueux; sinué; flexueux; ondulé
3. EN wavy; sinuate-waved; sinuated; sinuose
4. DE buchtig; ausgebuchtet; faltenreich
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. compliqué)
2. (fig.) întortocheat, sinuos.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (divaga + -ant)
1. care divaghează, se pierde în cuvinte confuze și abundente.
2. care se dezvoltă fără o direcție precisă.
3. care face ocoluri, care este sinuos.
4. (fig.) extravagant, incoerent în vorbire.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. serpigineux)
1. (despre erupţii) cu contur sinuos.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. slalom)
1. (schi) coborâre a unei pante în zigzag cu trecerea obligatorie prin anumite puncte dinainte stabilite.
2. cursă de schi disputată de un astfel de parcurs.
3. ~ nautic = sport pe caiace sau pe canoe, fiecare formată din trei ambarcații, pe cursurile repezi ale apelor de munte, presărate cu praguri, vârtejuri etc.
4. probă de conducere auto pe un parcurs sinuos.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR sinueux; sinué; flexueux; ondulé
3. EN wavy; sinuate-waved; sinuated; sinuose
4. DE buchtig; ausgebuchtet; faltenreich
Parte de vorbire: prefix
Origine: (lat. maeander „cotitură”)
1. „sinuos, șerpuitor, labirintic”.