Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. sirop)
1. soluţie densă de zahăr în apă sau în suc de fructe ori de plante; băutură răcoritoare preparată din ea (cu sifon).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (după fr. sirupeux)
1. cu consitenţa şi gustul siropului.
2. (fig.) dulceag, sentimental.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr. cocktail)
1. băutură dintr-un amestec de lichior, conic sau vin cu zeamă de lămâie, sirop de zahăr şi gheaţă.
2. reuniune mondenă la care se serveşte această băutură.
3. (fig.) ansamblu constituit dintr-un amestec de elemente diverse.
4. ~ Molotov = proiectil ofensiv constând dintr-o sticlă umplută cu un lichid exploziv.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (după fr. confire)
1. a impregna (fructe) cu un sirop de zahăr, a zaharisi.
2. a fierbe în sirop de zahăr anumite alimente, în vederea conservării lor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. crème)
1. preparat culinar dulce din lapte, ouă şi zahăr, la care se adaugă cafea, vanilie etc.
2. supă având la bază un piure de legume legat cu un sos alb, sau numai amestecat cu smântână şi gălbenuş de ou.
4. produs cosmetic folosit la îngrijirea pielii; pomadă.
5. ~ de ghete = preparat pentru ungerea şi lustruirea încălţămintei de piele.
6. (fig.) ceea ce este bun, de frunte, foarte folositor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. coupage)
1. amestecare a varietăţilor de vin în vederea obţinerii aromei, a buchetului şi a unui anumit gust; amestec al siropului cu concentratul de citrice; cupajare.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (germ. Dramolett)
1. dramă scurtă, de valoare neînsemnată; melodramă siropoasă.
2. (adesea depreciativ) situație nefericită.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. édulcoration)
1. acțiunea de a edulcora; rezultatul acestei actiuni; edulcorare.
2. adăugarea unei cantități de zahăr, miere sau sirop la o substanță pentru a o îndulci sau a-i masca aroma, sau pentru a face plăcută o substanță fără gust.
3. (figurat) acțiunea de a atenua vigoarea unei ființe sau a unui lucru; rezultatul acestei acțiuni.
4. (var.) (înv.) edulcorațiune.