Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. capitalisme)
1. orânduire social-economică bazată pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producţie.
2. ~ monopolist de stat = formă actuală de existenţă a capitalismului monopolist, caracterizată prin îngemănarea forţei statului cu forţa monopolurilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. commune)
1. oraş medieval, care se bucura de o anumită autonomie politică.
2. unitate de bază administrativ-teritorială compusă din unul sau mai multe sate.
3. ~ primitivă = prima formaţiune social-economică din istoria societăţii, cu nivelul scăzut al forţelor de producţie, proprietatea comună asupra mijloacelor de producţie şi egalitatea în repartiţia produselor.
4. C~a din Paris = formă de guvernare a oraşului Paris, instituită în 1871 de masele muncitoare răsculate, prima încercare de instaurare a dictaturii proletariatului; Camera C~elor = una dintre cele două camere ale parlamentului englez.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. communisme)
1. formaţiune social-economică în dezvoltarea societăţii, caracterizată prin proprietatea de stat asupra tuturor mijloacelor de producţie şi prin regim totalitar de extremă stânga.
2. ideologia, teoria înfăptuirii orânduirii comuniste a unei false fericiri generale.
3. ~ utopic = ansamblul doctrinelor premarxiste privind o societate întemeiată pe desfiinţarea proprietăţii private şi pe egalitatea socială şi economică.
4. ~ ştiinţific = socialism ştiinţific.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. constitutionnel)
1. referitor la constituţie (I).
2. conform cu constituţia (II), bazat pe existenţa acesteia.
3. comisie ~ă = comisie însărcinată cu elaborarea unei constituţii (II); drept ~ = a) totalitatea drepturilor fundamentale care reglementează relaţiile privitoare la orânduirea social-economică şi de stat; b) ramură a dreptului care studiază drepturile şi îndatoririle cetăţenilor prevăzute în constituţie (II); monarhie ~ă = sistem politic în care puterea monarhului este limitată de constituţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. corporatisme)
1. doctrină social-economică şi politică axată pe ideea corporaţiei, ca principiu şi unitate de bază a organizării şi funcţionării societăţii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. feudalismo, fr. féodalisme)
1. orânduire social-economică între sclavagism şi capitalism, în care baza relaţiilor de producţie o constituie proprietatea feudalului asupra pământului şi dependenţa personală a ţăranilor iobagi faţă de stăpânii feudali; orânduire feudală, feudalitate.