Rezultate secundare (Socialistă,):
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (cf. it. laburismo, engl. labourism)
1. mișcare politică engleză de inspirație socialistă nemarxistă, născută în 1906 și fondată pe o legătură strânsă între reprezentarea politică și cea sindicală.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Lager)
1. tabără.
2. totalitatea statelor care militează pentru aceleași scopuri sau idei social-politice, pentru o anumită formă de societate („lagărul socialist” și prin extindere - în viziunea socialistă: „lagărul capitalist”).
3. loc de internare a prizonierilor de război sau unde sunt închiși, în regimurile totalitare, cei considerați ostili regimului.
4. organ de mașină pe care se sprijină capetele unui ax sau ale unui arbore; palier.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (rus. народник)
1. I. referitor la narodnicism, propriu narodnicismului; narodnicist.
2. II. adept al narodnicismului (mișcare socialistă agrară din Rusia, activă din 1860 până la sfârșitul secolului al XIX-lea).
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. populisme)
1. mișcare politică rusă de la sfârșitul sec. XIX care preconiza o societate socialistă, contrară industrialismului occidental.
2. ideologie a mișcării politice și artistice care vedea în popor un model etic și social.
3. atitudine favorabilă satisfacerii dorințelor poporului, chiar în detrimentul intereselor reale ale acestuia.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. possibilisme)
1. mişcare socialistă moderată, în Franţa în sec. XIX, care căuta să abată proletariatul de la metodele revoluţionare de luptă, propunând limitarea activităţii acestuia la cadrul politicii „posibilului”.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. proudhoniste)
1. I. referitor la proudhonism (ideologie socialistă, cooperatistă și anarhistă, așa cum o susține Pierre-Joseph Proudhon sau adepții săi); proudhonian.
2. care este specific lui Proudhon, se referă la teoriile sale, este atașat de acestea sau este inspirat de ele.
3. II. adept al proudhonismului; proudhonian.
4. (var.) prudonist.