Dictionar

 
 

donativ

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. donativum)

1. dar în bani acordat soldaților de împărații romani, la urcarea lor pe tron.
 

instructor, -oare

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. instructeur, rus. instruktor)

1. cel care instruiește, care face o muncă de instruire.
2. (armată) responsabil cu instruirea recruților, soldaților.
 

latron

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. latrones)

1. (în Roma antică) denumire dată hoților, sclavilor fugari sau soldaților care dezertau.