Dictionar

Rezultate secundare (Solişti,):

Solistic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. solistisch)

1. care pune accentul pe interpretarea solistului; executat de un solist.


Adagio

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. adagio)

1. adv. (muz.) lent.

2. s. n. parte dintr-o lucrare muzicală scrisă în acest tempo.

3. dans clasic lent pentru doi solişti, într-un balet.


Background

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. background)

1. fundal sonor (melodic, armonic, ritmic) care susţine şi completează partea solistică, instrumentală sau vocală.

2. tehnică de filmare la care o proiecţie formează fondul decorativ.


Cadenţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. cadenza, fr. cadence)

1. 1.. ritm de desfăşurare a unei mişcări.

2. în ~ = cu mişcări uniform repetate.

3. frecvenţă (1); număr de lovituri trase de o armă într-o unitate de timp.

4. succesiune ritmică a unor cuvinte, fraze, versuri.

5. formulă melodico-armonică de încheiere a unei fraze muzicale.

6. secţiune solistică cu caracter de improvizaţie dintr-un concert instrumental, care permite interpretului să-şi etaleze virtuozitatea.


Cantată

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. cantata, fr. cantate)

1. compoziţie vocal-instrumentală solemnă lirică pentru solişti, cor şi orchestră, asemănătoare cu oratoriul.


Chase

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. chase)

1. (jaz) dialog foarte viu între soliştii interpreţi ai aceluiaşi instrument, fiecăruia revenindu-i câteva măsuri.


Chorus

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. chorus)

1. vechi dans şi cântec englezesc vioi, interpretat de unul sau mai mulţi solişti, refrenul reluat de cor.

2. partea principală a unei teme de jaz.

3. improvizaţie colectivă după improvizaţiile soliştilor.