Dictionar

abietin

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abiétine)

1. substanță rășinoasă extrasă din lemnul de brad, sub formă de cristale incolore, solubile în apă și alcool; coniferină.
2. substanță rășinoasă, extrasă din terebentina de Strasbourg sau balsamul de Canada, capabilă să se cristalizeze.
 

carstificare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. karstification)

1. dizolvarea rocilor solubile, transportul și depunerea sau precipitarea lor de către ape.
 

clastocarst

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. clastocarste, rus. klastokarst)

1. complex de fenomene și forme de relief asemănătoare celor carstice, ce iau naștere prin dizolvarea substanțelor solubile care se găsesc dispersate în diverse roci.
 

dezagregare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (dezagrega)

1. acțiunea de a (se) dezagrega.
2. transformare chimică a unui material sau a unei substanțe, insolubile în dizolvanți obișnuiți, în substanțe dintre care cel puțin una este solubilă.
3. distrugere a stării de coeziune a unei roci sub acțiunea agenților geomorfologici externi.
 

digestor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. digesteur)

1. aparat pentru separarea particulelor solubile din unele substanțe sub acțiunea căldurii.
2. recipient în care se opăresc fructele și legumele pentru conserve.
 

dolină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. doline)

1. relief carstic, cu aspect de pâlnie, format prin dizolvarea la suprafață a unor roci solubile.