Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acatalepsie)
1. (la scepticii greci) renunţare din principiu de a mai căuta soluţia unei probleme; imposibilitatea de a atinge certitudinea.
2. (med.) nesiguranţă în punerea unui diagnostic.
3. (med.) boală care atacă creierul și îi privează pe cei atacați de capacitatea de a înțelege un lucru, de a urma un raționament.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. antisocial)
1. care este contrar societății, care tinde spre disoluția societății.
2. contrar ordinii sociale, intereselor societății.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. désensibilisateur)
1. substanţă care se adaugă în soluţia developatoare pentru a face emulsia fotografică mai puţin sensibilă la lumină.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. électrométrie)
1. metodă de analiză chimică cantitativă volumetrică, în care sfârşitul unei reacţii este pus în evidenţă prin variaţia potenţialului unui electrod cufundat în soluţia de analizat; potenţiometrie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. extrémale)
1. (mat.) curbă care reprezintă soluţia unei probleme a calculului variaţional.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Hippokrene)
1. enigmă în care soluţia (o zicală, o expresie cunoscută) se obţine prin interpretarea unei ilustraţii.