Dictionar

solziform, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (din solz)

1. care are forma unui solz; lepidoid, scvamiform.
 

apofiză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. apophyse, gr. apophysis „excrescență”)

1. proeminență a unui os.
2. ramură secundară a unei roci eruptive.
3. mulură concavă care marchează legătura dintre fusul unei coloane și baza ei.
4. (bot.) mică umflătură la baza capsulei.
5. (bot.) mică umflătură la vârful solzilor ovulari ai conului.
 

carangide

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. carangidae)

1. pl. familie de pești răpitori de mare, mici, cu corpul fusiform, cu solzi mărunți: stavridul.
 

catafilă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cataphylle)

1. frunză redusă, de forma unor solzi, în tulpinile subpământene sau la exteriorul mugurilor.
 

clupeide

Parte de vorbire:  s.n. pl.  
Etimologie: (fr. clupéidés)

1. familie de pești fizostomi marini sau de apă dulce cu corpul zvelt și alungit, acoperit de solzi mari netezi, ca anșoa sau heringul.
 

coregon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. corégone)

1. pește migrator teleostean de lac, din familia salmonidelor, cu solzi argintii.
 

crotal

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. crotale, gr. crotalon)

1. s. m. șarpe veninos de talie mare din America tropicală, cu solzi cornoși la coadă, care produc un sunet caracteristic; șarpe cu clopoței.
2. s. n. instrument de percuție alcătuit dintr-o pereche de talgere mici de lemn sau metal, fixate în palme prin curele din piele, să puncteze ritmul de dans.