Dictionar

Rezultate principale (Spectacol):

Spectacol

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. spectacle, lat. spectaculum)

1. reprezentaţie de teatru; (p. ext.) orice reprezentaţie dată pentru public.

2. a se da în ~ = a atrage atenţia printr-o purtare nepotrivită, a se face de râs.

3. privelişte, întâmplare care atrage privirile sau atenţia.


Rezultate secundare (Spectacol):

Minispectacol

Parte de vorbire: s.
Origine: (mini1- + spectacol)

1. spectacol de proporţii reduse.


Spectacologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (spectacol + -logie)

1. totalitatea spectacolelor.


Spectacolografie

Parte de vorbire: s.
Origine: (spectacol + -grafie2)

1. palmares de spectacole.


Afiş

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. affiche)

1. înştiinţare publică, tipărită, care se fixează sau se distribuie în anumite locuri.

2. cap de ~ = primul nume de pe afişul care anunţă un spectacol; actor celebru.

3. gen de artă grafică cu funcţie mobilizatoare, de informare, de reclamă.


Agenţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. agenzia)

1. reprezentanţă a unei instituţii sau întreprinderi.

2. ~ telegrafică (sau de presă) = instituţie specializată care primeşte şi transmite presei ştiri şi informaţii; ~ de bilete = birou unde se vând bilete pentru spectacole, concerte etc.; ~ de voiaj = birou unde se vând cu anticipaţie biletele de călătorie.


Asistenţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. assistance)

1. asistare.

2. public care ia parte la o conferinţă, la un spectacol etc.

3. sprijin, ajutor (medical, material etc.).

4. ~ juridică = ajutor competent, de specialitate, dat unei persoane pentru a-şi susţine drepturile în faţa justiţiei. ~ socială = sprijinire materială a unei persoane inapte de muncă.

5. cooperare materială sau morală în viaţa internaţională.


Avancronică

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. avant-chronique)

1. cronică a unui spectacol scrisă înainte de a fi avut loc premiera.


Avanpremieră

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. avant-première)

1. reprezentaţie pentru critici, ziarişti etc. înaintea premierei unui spectacol, a unui film.


Balcon

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. balcon, it. balcone)

1. platformă ieşită în afară, pe una dintre feţele unei clădiri şi comunicând cu interiorul.

2. galerie a unei săli de spectacole, deasupra parterului.