Parte de vorbire: s.
Origine: (it. agenzia)
1. reprezentanţă a unei instituţii sau întreprinderi.
2. ~ telegrafică (sau de presă) = instituţie specializată care primeşte şi transmite presei ştiri şi informaţii; ~ de bilete = birou unde se vând bilete pentru spectacole, concerte etc.; ~ de voiaj = birou unde se vând cu anticipaţie biletele de călătorie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. antimasque)
1. (teatru) dans comic sau grotesc prezentat înaintea sau între actele spectacolelor baroce numite măști; interludiu comic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. balcon, it. balcone)
1. platformă ieşită în afară, pe una dintre feţele unei clădiri şi comunicând cu interiorul.
2. galerie a unei săli de spectacole, deasupra parterului.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. boulevardier)
2. (fig.; despre piese de teatru, spectacole) uşor, amuzant.
3. s. m. f. bulevardist.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., it. casino)
1. local public în staţiunile turistice şi balneoclimatice, cu săli de jocuri, spectacole, dans, restaurante.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. censure, lat. censura)
1. demnitatea şi funcţia de cenzor (1).
2. control exercitat de anumite organe ale unui stat asupra publicaţiilor, spectacolelor, emisiunilor şi, în timp de război, asupra corespondenţei trimise prin poştă; organ care exercită acest control.
3. funcţie psihologică care, în teoria lui Freud, refulează în inconştient dorinţele neconforme cu convenţiile sociale.