suspinare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (v. suspina)

1. faptul de a suspina; suspin, suspinat.
2. respirație sonoră, adâncă și prelungită, provocată mai ales de o durere psihică; oftat.
3. respirație scurtă și întretăiată, care însoțește un plâns puternic; sughiț (de plâns).

NOT-, NOTO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr. noto-, cf. gr. notos)

1. „spate, spinare”.

NOTO- (1)

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (gr. notos „spate, spinare”)

1. „spate, spinare, dorsal”.

spinal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. spinal)

1. care aparține coloanei vertebrale sau spinării, privitor la coloana vertebrală sau la spinare.
2. (sintagmă) nerv ~ = nerv cranian care inervează mușchii gâtului, ai laringelui și ai faringelui.
3. (sintagmă) ganglion ~ = ganglion nervos care are rolul de stație și releu al nervilor rahidieni.

șabracă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Schabracke, fr. chabraque)

1. pătură înflorată care se așază pe spinarea calului sub șa.

vârf

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (sl. vrŭhŭ)

1. partea de deasupra (ascuțită) a obiectelor înalte.
2. (bot.) extremitatea brusc ascuțită a unui organ.
3. (plin) cu ~ sau încărcat cu ~ = foarte plin.
4. cu ~ și îndesat = mai mult decât trebuie; cu prisosință.
5. asta pune (sau face) ~ (la toate) = asta e peste orice măsură; asta este din cale-afară.
6. partea cea mai înaltă a unui munte sau a unui deal; culme; creastă; coamă; spinare; creștet; pisc.
7. capătul (de obicei mai ascuțit) al unui obiect sau organ.
8. din ~ul buzelor = a) de mântuială; b) cu dispreț; sfidător.
9. punct de întretăiere a două laturi ale unei figuri geometrice.
10. fig. moment central în desfășurarea unei activități.
11. ore de ~ = ore cu o mare aglomerație sau cu o solicitare intensă.
12. la pl. totalitate a persoanelor de frunte ale unei societăți, clase, organizații.

ruginiță

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (rugină + -iță)

1. (bot.) plantă erbacee cu frunze mici, înguste la bază și dințate la vârf, ce crește în locuri umbroase; ferigă mică (3-15 cm) cu rizom scurt, cu frunze penat sectate; (reg.) feriguță, spinarea-lupului (Asplenium ruta-muraria).
2. (bot.) strașnic (Asplenium trichomanes).
3. ciupercă parazită ce distruge frunzele plantelor (Uromyces scuteleatus).