Dictionar

alambic

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. alambic)

1. aparat de distilare, pentru fabricarea spirtului.
 

alcool

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. alcool)

1. s. m. compus derivat din hidrocarburi prin substituirea cu un carbon saturat.
2. s. n. lichid obținut prin fermentarea și distilarea vinului, a cerealelor etc.; alcool etilic, etanol; spirt.
3. orice băutură alcoolică.
 

denaturat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (după fr. dénaturé)

1. care are natura, caracterele inițiale distinctive schimbate.
2. spirt ~ = alcool impropriu pentru consum.
3. (fig.; despre părinți, copii) lipsit de afecțiune și umanitate.
 

malț

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Malz)

1. produs din boabe de orz încolțite, uscate și măcinate, folosit la fabricarea berii și a spirtului sau, prăjit, la prepararea unui surogat de cafea.
 

velniță

Parte de vorbire:  I. s.f. (reg.), II. s.f. (Banat)  
Etimologie: (I. ucr. винниця; II. scr. vijalica)

1. I. instalație rudimentară (la țară) pentru fabricarea rachiului, țuicii, spirtului; alambic, distilator de alcool; (reg.) povarnă.
2. II. curent (puternic) de aer, de vânt.
 

arcoziță

Parte de vorbire:  s.f. (regional)  
Etimologie: (necunoscută)

1. țuică din prima distilare, șpirt; horincă puturoasă, țuslă.