Dictionar

Rezultate secundare (Sportive.):

Arbitra

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. arbitrer)

1. a soluţiona un diferend ca arbitru.

2. a conduce desfăşurarea regulamentară a unei competiţii sportive.


Arbitraj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arbitrage)

1. soluţionare a unui diferend de către o persoană sau o instituţie autorizată.

2. ~ de stat = organ de stat care rezolvă anumite litigii patrimoniale.

3. conducere a unei aplicaţii tactice, a unei competiţii sportive de către un arbitru.

4. hotărâre luată de un arbitru.

5. (fin.) cumpărare de valută, acţiuni, rente, argint, aur etc. pentru vânzare pe aceeaşi piaţă sau pe o alta.


Balcanic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. balkanique)

1. din regiunea Balcanilor; propriu acestei regiuni.

2. jocuri ~e = întreceri sportive organizate periodic între reprezentanţii ţărilor din regiunea balcanică; balcaniadă.


Baraj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. barrage)

1. construcţie hidrotehnică aşezată transversal pe cursul unei ape curgătoare pentru a ridica nivelul apei sau a-i regulariza cursul; stăvilar, zăgaz.

2. lucrare provizorie pentru a împiedica pătrunderea apei într-o zonă de lucru, a opri circulaţia rutieră etc.

3. piedică; barieră.

4. lucrare de fortificaţie care împiedică înaintarea inamicului pe anumite direcţii.

5. foc intens de artilerie sau de arme automate ca oprească atacul inamicului.

6. întrecere suplimentară pentru promovarea mai multor echipe sportive sau concurenţi aflaţi la egalitate ori pentru stabilirea ordinii lor într-un clasament.

7. (med.) tulburare ideomotorie caracterizată printr-un blocaj în şirul ideilor, în exprimarea lor.


Bară

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. barre)

1. drug de metal (destinat prelucrării).

2. piesă de metal sau de lemn, în construcţii sau în dispozitive tehnice pentru transmiterea eforturilor.

3. (fig.) obstacol, piedică în calea realizării unui lucru.

4. fiecare dintre cei trei stâlpi care delimitează poarta la unele jocuri sportive.

5. şut în stâlpul porţii de fotbal.

6. barieră care desparte pe judecători de avocaţi şi împricinaţi; locul de unde se pledează în faţa justiţiei.

7. (herald.) figură diagonală care reuneşte unghiul stâng de sus al unui scut cu unghiul drept de jos.

8. linie verticală sau oblică, element de separare într-un text.

9. linie verticală care separă măsurile unui portativ.

10. ridicătură de metal liniară încrustată în tastiera unor instrumente cu coarde ciupite.

11. îngrămădire de aluviuni la gura de vărsare a unui râu într-un fluviu sau în mare.

12. mascaret.


Cart 2

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr., it. kart, germ. Kart)

1. mic automobil cu caroserie simplificată, folosit în întreceri sportive sau jocuri pentru copii.