Dictionar

Cameră

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. camera)

1. încăpere într-un apartament.

2. muzică de ~ = muzică destinată unui număr redus de interpreţi.

3. compartiment într-un sistem tehnic (instalaţie, maşină, aparat).

4. ~ obscură = a) încăpere neluminată sau cu lumină de o anumită culoare, în care se lucrează cu materiale fotosensibile; b) dispozitiv cu ajutorul căruia se obţine pe un ecran imaginea răsturnată a unui obiect; ~ fotografică = a) aparat fotografic; b) cameră obscură de televiziune (sau videocaptoare), aparat complex pentru captarea imaginii şi transformarea ei în semnale video; ~ de combustie = încăpere a motorului cu ardere internă în care se aprinde amestecul de gaze.

5. tub închis de cauciuc care se umflă cu aer şi care se aşază pe roată sub anvelopă.

6. balon de cauciuc al unei mingi de sport.

7. adunare parlamentară constituită; organ suprem al puterii de stat.

8. (ec.) instituţie având ca obiectiv sprijinirea activităţii dintr-un anumit domeniu.


Palonier

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. palonnier)

1. pârghie principală pentru acţionarea direcţiei unui avion sau a unei ambarcaţii, manevrată cu ajutorul picioarelor.

2. suport pe fundul bărcilor pentru sprijinirea picioarelor celui care vâsleşte.


Portal

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (germ. Portal, it. portale)

1. intrare monumentală, cu ancadrament bogat ornamentat, la un edificiu.

2. construcție la intrarea într-un tunel cu întărituri de zidărie sau beton pentru sprijinirea terenului și a taluzului de deasupra.

3. deschidere a unui mare pod de cale ferată.

4. panou suspendat destinat a indica automobiliștilor pe drumurile publice, înaintea benzilor de degajare, direcția de mers către principalele localități.

5. deschidere a unei scene de teatru.

6. (geol.) arcadă.


Social-şovinism

Parte de vorbire: s.
Origine: (rus. soţial-şovinizm)

1. varietate a oportunismului, constând în sprijinirea de către social-democraţie a politicii imperialiste a guvernului capitalist din propria ţară.


Dezescaladare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (dez- + escaladare, cf. fr. désescalade)

1. (alpinism) tehnică de coborâre constând în sprijinirea de perete cu picioarele și mâinile.

2. revenire la calm după o escaladare, în domeniul militar, diplomatic, social etc.

3. (fig.) schimbare de direcție a unei acțiuni, a unui rezultat, constând în retragere, oprirea creșterii etc.

4. (antonim) escaladare.