Dictionar

Rezultate principale (Spălare):

Spălare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (spăla)

1. acțiunea de a (se) spăla și rezultatul ei; spălat, spălătură.

2. eliberarea unui obiect, a unei suprafețe etc. de murdărie, grăsimi, substanțe străine, folosind în principal apă sau alte lichide și detergenți.

3. (psiho.) ~ a creierului = tratament prin care, prin proceduri de constrângere fizică și psihologică, se încearcă schimbarea radicală a convingerilor (în special politice) ale unei persoane.

4. (med.) tehnică diagnostică și terapeutică constând în introducerea unui lichid într-o cavitate corporală.


Rezultate secundare (Spălare):

Abluţiune

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. ablution, lat. ablutio)

1. spălare a corpului, prescrisă de unele religii orientale şi la catolici, pentru purificare.

2. purificare religioasă.

3. (fam.) îmbăiere prin duş.

4. eroziune exercitată de curenţii marini de adâncime.


Afuire

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. affouillement)

1. dislocare şi spălare de către curentul apei a aluviunilor din jurul unei nave sau al fundaţiei unei construcţii de pe fundul apelor curgătoare.


Aquamanila

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aquamanile)

1. vas de aramă sau de bronz folosit în evul mediu de către preot pentru spălarea mâinilor înainte de slujbă.


Autoplug

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. auto-charrue)

1. autovehicul pentru spălarea şi deszăpezirea străzilor.


Banchiză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. banquise)

1. câmp de gheaţă în regiunile polare de-a lungul ţărmurilor mării; pack.

2. picior de susţinere la baza unui puţ de mină în curs de spălare pentru a susţine zidăria de deasupra până face priză.


-CLIZĂ (2)

Parte de vorbire: sufix
Origine: (gr. klysis „spălare, spălătură”)

1. „spălare, spălătură”.