Rezultate secundare (Spălat.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. spallation)
1. reacţie nucleară în care, în urma bombardării cu particule, din nucleul ciocnit se elimină mai mulţi nucleoni.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acidité, lat. aciditas)
2. ~ (gastrică) = cantitatea de acid a sucului gastric; ~ a solului = însuşirea solului spălat de baze de a se comporta ca un acid slab.
Parte de vorbire: s.
Origine: (auto2 + stropitoare)
1. vehicul pentru stropitul şi spălatul străzilor.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (it. barbiere)
1. persoană care se ocupă de bărbierit, tuns sau scurtat, spălat și aranjat părul (în special pentru clienții bărbați); frizer.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. canule, lat. cannula)
1. tub (de sticlă) deschis la extremităţi, pentru spălături interne.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chamois)
1. piele de căprioară, cerb, miel sau oaie, tăbăcită printr-un procedeu special, pentru unele confecţii, la spălatul obiectelor metalice şi ca filtru de benzină.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Klysma, ngr. klysma)
1. spălătură intestinală prin introducerea unor lichide în intestinul gros cu un irigator.