Absolutiza

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. absolutiser)

1. a atribui unui fapt, unei idei o valoare absolută.

2. a considera, în mod greșit, o latură a unui lucru ca o entitate de sine stătătoare, rupând-o de complexul căreia îi aparține.

---

Clorofite

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chlorophytes)

1. încrengătură de alge verzi în ape (dulci sau stătătoare) şi în locuri umede.

---

Codicologie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. codicologie)

1. disciplină a paleografiei care studiază manuscrisele nu ca purtătoare ale unui text, ci ca obiecte de sine stătătoare (studierea materialelor folosite la realizarea manuscriselor și modul de punere în practică).

2. istorie a colecţiilor, a modului şi a condiţiilor de păstrare etc. a manuscriselor.

---

Entitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. entité, lat. entitas)

1. existenţă, realitate de sine stătătoare, delimitată.

2. (fil.) esenţa unui lucru, existentă independent de acesta.

---

Fermă 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ferme)

1. unitate de producţie vegetală şi animală, de sine stătătoare, cu gestiune proprie şi angajaţi permanenţi.

---

Gamar

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gammare, lat. gammarus)

1. mic crustaceu din apele dulci stătătoare sau din pâraie; crevetă de apă dulce.

---