Dictionar

diglosie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. diglossie)

1. malformație dintr-o limbă bifidă.
2. coexistența, în aceeași țară, a două limbi diferite (una savantă și alta populară) sau a două stadii ale aceleiași limbi.
 

embriolog, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. embryologue)

1. specialist în embriologie, disciplină care studiază stadiile de dezvoltare embrionară.
 

filogeneză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. philogenèse)

1. (biol.) studiul evoluției unei specii sau a unui grup de specii și al relațiilor de filiație dintre organismele vii; filogenie.
2. (lingv.) studiul evoluției istorice a unei limbi, cu diferitele sale stadii.
 

intersexualitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. intersexualité)

1. fenomen constând în schimbarea sexului în stadiile tardive ale dezvoltării individuale ale unui animal sau a unei plante; hermafroditism.
 

interstadial, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (engl. interstadial, II. germ. Interstadial)

1. I. între stadiile de dezvoltare.
2. referitor la mai multe stadii, faze etc. ale aceluiași fenomen.
3. (geol.) despre sau aparținând unei perioade temporare de dezgheț din mijlocul unei ere glaciare.
4. II. (geol.) interval între două stadiale ale unei glaciații; interstadiu.
 

nucleosinteză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. nucléosynthèse)

1. procesul de formare a nucleelor atomice.
2. (astr.) formare a nucleelor de elemente chimice în urma reacțiilor termonucleare din stadiile inițiale ale expansiunii universului și din interiorul stelelor.