acefalochist

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. acéphalocyste)

1. (med.) stadiul încă steril al chistului hidatic (chist hidatic fără scolex).

ciclu 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cycle, lat. cyclus)

1. succesiune, șir de fenomene, de stări, de manifestări care se produc în cadrul unui proces repetabil totdeauna în aceeași ordine.
2. teoria ~ ului istoric = teorie care susține că procesul istoric se desfășoară în cerc închis, printr-o „veșnică întoarcere”.
3. serie, număr de luni, ani etc. după care se reproduc constant anumite fenomene.
4. serie de producții literare, muzicale, de opere științifice etc. având o temă comună.
5. lanț închis de atomi din molecula unei substanțe.
6. ansamblu de valori succesive luate de o mărime periodică în timpul unei perioade.
7. ~ pe secundă = herț; ~ de producție = perioadă în decursul căreia obiectele muncii trec prin toate fazele procesului de producție, până la stadiul de produs finit; (agr.) perioada de la pregătirea terenului până la recoltarea, livrarea sau depozitarea producției.

crisalidă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chrysalide)

1. nimfă la lepidoptere între stadiul de omidă și cel de fluture.

disc

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. disque, lat. discus)

1. obiect plat cu contur circular.
2. obiect rotund și plat în proba atletică de aruncare la distanță; proba însăși.
3. placă circulară de material plastic pe care sunt gravate înregistrări sonore.
4. (inform.) suport circular magnetic pentru stocarea informației.
5. ~ de frecvență = disc cu înregistrări speciale pentru verificarea și măsurarea caracteristicilor de redare ale pick-up-urilor.
6. muzică înregistrată pe disc (2).
7. suprafața aparentă a Soarelui sau a Lunii, văzută de un observator de pe Pământ.
8. organ sau structură anatomică circulară, plată.
9. ~ embrionar (sau germinativ) = formație a embrionului în stadiul de blastulă la rechini, pești osoși, reptile și păsări; bănuț; ~ intervertebral = țesut fibros între două vertebre, ca un disc cu un nucleu bulbos; hernie de ~ = hernia discului intervertebral.
10. receptaculul sau partea terminală la compozee.

economie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. économie, lat. oeconomia, gr. oikonomia)

1. totalitatea ramurilor muncii sociale existente într-o anumită orânduire socială, determinate de stadiul de dezvoltare a forțelor de producție și a relațiilor de producție.
2. totalitatea relațiilor de producție care constituie cadrul desfășurării muncii sociale.
3. ~ de piață = formă de organizare și funcționare a economiei în care oamenii își desfășoară activitatea în mod liber, autonom și eficient.
4. ramură, sector de activitate productivă.
5. gospodărire.
6. știința care se ocupă cu studiul economiei.
7. ~ politică = știință socială care studiază legile producției sociale, ale repartiției și schimbului bunurilor materiale, specifice diferitelor orânduiri sociale în succesiunea lor istorică.
8. chibzuință, cumpătare (în cheltuieli).
9. (pl.) rezervă de bani: bani agonisiți.
10. alcătuire, compoziție a planului unei lucrări, a tratării unei chestiuni etc.

epitermal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. épithermal)

1. (despre un proces hidrotermal) care reprezintă stadiul final al depunerii mineralelor din soluții magmatice fierbinți.