Dictionar

Rezultate principale (Stagiu):

Stagiu

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. stage, lat. stagium)

1. practică pe care trebuie o facă un începător pentru a dobândi experiență în profesiunea sau specialitatea sa.

2. vechime în muncă a unui angajat (începător).

3. ~ militar = perioadă în care cineva își face serviciul militar.

4. perioadă, etapă, stagiu de pregătire; situație tranzitorie.


Rezultate secundare (Stagiu):

Poștagiu

Parte de vorbire: s.m. (învechit)
Origine: (poștă + -agiu)

1. diriginte de poștă la țară; (înv.) poștameșter.

2. funcționar al poștei care duce corespondența la destinație; factor poștal; poștar, poștaș.


Stagiune

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. stagione)

1. perioadă, interval de timp în care au loc reprezentaţii teatrale, concerte etc.


Definitivat

Parte de vorbire: s.
Origine: (definitiva)

1. faptul de a definitiva.

2. grad didactic care se obţine de un profesor sau învăţător pe baza unei inspecţii speciale şi a unui examen, după un stagiu de activitate didactică.


Doctorantură

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (rus. doktorantura)

1. formă de pregătire avansată a oamenilor de știință, în înstituțiile de învățământ sau de cercetări științifice, pentru gradul de doctor în științe.

2. stagiu de calificare științifică superioară pentru obținerea titlului de doctor; doctorat.


Doctorat

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. doctorat)

1. formă de studii suprauniversitare constând dintr-o serie de cursuri, examene şi o teză, organizate pe lângă instituţiile de învăţământ superior şi care conferă titlul de doctor într-o anumită specialitate; doctorantură.

2. teză de ~ = teză care atestă stagiul de calificare științifică superioară, efectuat după terminarea studiilor universitare, în vederea obținerii titlului de doctor.


Externat

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. externat)

1. externare.

2. şcoală în care nu se primesc decât elevi externi.

3. stagiu constituind o formă de pregătire a studenţilor în medicină în practica zilnică în clinică; denumirea acestui examen.


Internat

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. internat)

1. instituţie anexă a unei şcoli care asigură elevilor locuinţă şi masă.

2. stagiu de pregătire a studenţilor în medicină în practică retribuită în clinică sau spital.


încorpora

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. incorporer, lat. incorporare)

1. a absorbi, a îngloba, a cuprinde în sine.

2. a anexa (un teritoriu).

3. a încadra într-o unitate pentru efectuarea stagiului militar.