Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. adelphie)
1. (bot.) concreştere a două sau mai multe organe (stamine, ramuri).
2. (bot.) reunirea în fascicule a staminelor prin filamentele lor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amaryllidacées)
1. familie de plante monocotiledonate erbacee, cu staminele şi ovarul aderent la calciu: ghiocelul.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. ambigenus)
2. cu stamine şi pistile în aceeaşi floare; monoclin, bisexuat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. androcée)
1. totalitatea staminelor unei flori.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. androdynamie)
1. însuşire a florilor hermafrodite cu stamine bine dezvoltate, dar cu stigmat redus.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. androphore)
1. peduncul din alungirea ultimului internod al pedunculului floral, pe care sunt prinse staminele.