Dictionar

staniu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. stagno, lat. stannum)

1. metal alb-argintiu, moale, maleabil și ductil, la elaborarea unor aliaje, a staniolului; cositor.
 

brun roșiatic; castaniu

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT badius; castaneus
2. FR bai; rouge brun; brun-châtain
3. EN reddish-brown; badious; bay-red; chestnut brown
4. DE rötlichbraun; rotbraun; dunkelbraun; kastanienbraun; kastanienbraun
5. RU крaсновaто-бурый; коричнево-кaштaновый; темнокaштaновый; rнездой
6. HU gesztenyebarna, pejszínű
 

castaniu

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT castaneus; badius
2. FR châtain
3. EN chestnut; maroon; castaneeous
4. DE kastanienbraun; rotbraun
5. RU кaштaновый
6. HU gesztenyebarna, vörösesbarna
 

antranol

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anthranol)

1. alcool obținut prin reducerea antrachinonei cu staniu și acid acetic, în industria coloranților.
 

argentin

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. argentine)

1. praf de staniu, în imprimarea textilă și la fabricarea hârtiei.
 

babbit

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. babbit)

1. aliaj de staniu, stibiu și cupru, rezistent la fricțiune.
2. (var.) babit.
 

casiterit

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. cassitérite, cuvânt creat de mineralogistul François Sulpice Beudant (1832) din latinescul cassiterum „staniu”)

1. (mineral.) bioxid natural de staniu, brun-negru, cu luciu adamantin, care se găsește în filoanele hidrotermale și în aluviuni.
 

castanoziom

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (rus. kastanosëm)

1. pământ brun deschis sau castaniu, caracteristic solurilor de stepă uscată.
 

ceruleu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. céruléum)

1. pigment mineral albastru obținut dintr-un amestec de oxizi de cobalt și staniu.